Trimite unui prieten Printeaza pagina

Durerea abdominala

Durerea abdominala este durerea ce apare la nivelul abdomenului. Ea rezulta de regula in urma unei tulburari gastro-intestinale, insa poate fi cazuzata si de afectiuni ale sistemului reproducator, urinar, musculoscheletal sau vascular, de consumul de medicamente sau de ingestia de toxine. Uneori, durere abdominala poate semnala o afectiune grava.

Durerea poate iradia la abdomen dintr-o alta zona, care are aceeasi inervatie sau o inervatie similara cu abdomenul. Aceasta durere acuta este resimtita la nivelul tegumentului sau tesuturilor mai profunde, si poate coexista cu hiperestezia cutanata si hiperalgezia musculara.

Mecanismele care produc durerea abdominala includ intinderea sau tensionarea peretelui abdominal, tractionarea peritoneului sau mezenterului, contractii intestinale viguroase, inflamatie, ischemie si afectarea nervilor senzitivi.

Cauze

Abces hepatic. Durerea abdominala constanta si severa in cadranul abdominal superior drept insoteste frecvent abcesul hepatic, insa sensibilitatea din cardranul abdominal superior drept reprezinta semnul cel mai important. Alte semne si simptome sunt anorexie, diaree, greata, febra, diaforeza si, rar, varsaturi.

Amibiaza hepatica. Amibiaza hepatica cauzeaza o durere relativ severa in cardanul abdominal superior drept si sensibilitate la nivelul ficatului si, posibil, umarului drept. Tabloul clinic mai contine febra, slabiciune, scadere in greutate, frisoane, diaforeza si icter.

Anevrismul aortei abdominale. Anevrismul aortei abdominale poate produce o durere surda in portiunea inferioara a abdomenului sau spatelui, sau o durere puternica in piept. Alte manifestari pot cuprinde absenta pulsului femural si pedal, rigiditate abdominala, tahicardie si tahipnee.

Antrax. Antraxul este o boala infectioasa acuta cauzata de bacilul gram pozitiv Bacillus anthracis. Antraxul poate prezenta o forma cutanata, una respiratorie si una gastrointestinala. Antraxul gastrointestinal este transmis prin consumul de carne contaminata. Semnele si simptomele initiale includ anorexie, greata, varsaturi si febra. Cele tradive cuprind durere abdominala, diaree severa cu continut hemoragic si hematemeza.

Apendicita. Apendicita este o tulburare grava in care durerea apare initial in regiunea epigastrica sau ombilicala. Anorexia, greata si varsaturile pot aparea dupa debutul durerii. Durerea poate fi asociata cu rigiditate si sensibilitate abdominala. Semnele si simptomele tardive includ stare de rau, constipatie (sau diaree), febra slaba si tahicardie.

Boala Crohn. Boala Crohn cauzeaza o durere severa in portiunea inferioara a abdomenului, durere ce este precedata timp de cateva saptamani sau luni de o durere mai blanda. Boala mai poate cauza diaree, deshidratare, scadere in greutate, febra, sensibilitate abdominala si, posibil, o masa palpabila in regiunea abdominala inferioara. Durerea abdominala este frecvent diminuata prin defecatie.

Boala inflamatorie pelvina. In boala inflamatorie pelvina, durerea din cadranul abdominal inferior stang sau drept variaza de la un disconfort vag, intensificat prin miscare, la durere profunda, severa si progresiva. Uneori, metroragia precede sau insoteste debutul durerii. Manifestarile asociate includ sensibilitate abdominala, o masa abdominala sau pelvina palpabila, febra, ocazional frisoane, greata, varsaturi, disconfort la urinare si sangerare vaginala anormala sau o scurgere vaginala purulenta.

Calculi renali. In functie de localizare, calculii pot cauza durere severa la nivelul abdomenului sau spatelui. Insa, simptomul clasic il reprezinta durerea severa de tipul colicilor, care iradiaza de la unghiul costovertebral in flanc, regiunea suprapubiana si organele genitale externe. Durerea poate fi insotita de agitatie, greata, varsaturi, distensie abdominala, febra, frisoane, hipertensiune si nevoia imperioasa de a urina.

Cancer abdominal. Durerea abdominala apare de obicei tardiv in cancerul abdominal, si poate fi insotita de anorexie, scadere in greutate, depresie si distensie abdominala.

Cetoacidoza diabetica. Rar, o durere abdominala severa poate persista timp de mai multe zile. De asemenea, pot fi intalnite respiratie de acetona, puls slab si rapid, respiratii Kussmaul, turgor, poliurie, polidipsie, nicturie, hipotensiune si confuzie.

Chist ovarian. Torsiunea sau hemoragia ce apare in chistul ovarian, cauzeaza durere si sensibilitate in cadranul abdominal inferior drept sau stang. Durerea este insotita de o usoara febra, greata si varsaturi, sensibilitate abdominala, masa abdominala palpabila si, posibil, amenoree. Distensia abdominala poate aparea daca chistul este de mari dimensiuni.

Ciroza. O durere abdominala surda apare timpuriu in ciroza, si este de obicei insotita de anorexie, indigestie, greata, varsaturi, constipatie sau diaree. Durerea se inrautateste cand pacientul sta in picioare sau se apleaca. Semnele asociate includ febra, ascita, edem al membrelor inferioare, crestere in greutate, hepatomegalie, icter, prurit sever, tendinta la sangerare si eritem palmar. Ginecomastia si atrofia testiculara pot fi si ele prezente.

Cistita. Durerea si sensibilitatea abdominala apar de regula in regiunea suprapubiana. Semnele si simptomele asociate includ stare de rau, durere in flanc, durere in regiunea inferioara a spatelui, greata, varsaturi, urinari frecvente, nicturie, disurie, febra si frisoane.

Colecistita. O durere severa in cadranul abdominal superior drept poate aparea brusc sau se poate intensifica treptat in decurs de mai multe ore, de obicei dupa mese. Ea poate iradia la umarul drept, torace sau spate. Manifestarile care insotesc durerea sunt anorexia, greata, varsaturile, febra, rigiditatea si sensibilitatea abdominala, paloarea si diaforeza.

Colelitiaza. Pacientii cu colelitiaza pot prezenta o durere brusca si severa in cadranul abdominal superior drept, durere ce se poate mentine de la cateva minute la cateva ore. Durerea poate iradia in regiunea epigastrica, spate sau omoplati. Durerea este insotita de anorexie, greata, varsaturi, diaforeza, neliniste si sensibilitate abdominala.

Colita ulcerativa. Colita ulcerativa poate debuta cu un disconfort abdominal vag si evolueaza spre durere de tipul crampelor in regiunea inferioara a abdomenului. Pe masura ce boala progreseaza, durerea devine constanta si difuza. Cel mai frecvent simptom il reprezinta diareea recurenta. Abdomenul poate fi extrem de sensibil. Zgomote intestinale pot insoti greata, varsaturi, anorexie, scadere in greutate si febra slaba si intermitenta.

Criza adrenergica. Durerea abdominala severa apare de timpuriu in criza adrenergica, alaturi de greata, varsaturi, deshidratare, slabiciune profunda, anorexie si febra. Semnele tardive sunt pierderea progresiva a starii de constienta, hipotensiune, tahicardie, oligurie, tegument rece si umed si activitate motorie crescuta, ce poate progresa spre delir sau convulsii.

Diverticulita. Cazurile usoare de diverticulita produc de obicei o durere intermitenta si difuza in cadranul abdominal inferior stang. Alte semne si simptome includ greata, constipatie sau diaree, febra slaba si, in multe cazuri, o masa abdominala palpabila care este de obicei sensibila, ferma si imobila.

Endometrioza. O durere severa si constanta in regiunea abdominala inferioara debuteaza de obicei cu 5-7 zile inainte de inceperea menstrelor, si poate fi agravata prin defecatie. In functie de localizarea tesutului ectopic, durerea abdominala poate fi insotita de sensibilitate abdominala, constipatie, dismenoree, dispareunie si durere sacrala profunda.

Gastrita. In gastrita acuta, pacientul sufera de o durere abdominala cu debut rapid, care poate varia de la un disconfort epigastric usor la durere arzatoare in cadranul abdominal superior stang. Alte semne specifice includ eructatie, febra, stare de rau, anorexie, greata, varsaturi cu sange, si melena.

Gastroenterita. O durerea abdominala difuza apare in cadranul abdominal superior stang si poate iradia sau migra la alte cadrane. Este insotita de diaree, cefalee, milagie, greata si varsaturi.

Hepatita. Marirea ficatului in orice tip de hepatita provoaca disconfort sau durere surda si sensibilitate in cadranul abdominal superior drept. Semnele si simptomele pot include urina inchisa la culoare, scaune de culoarea argilei, greata, varsaturi, anorexie, icter, stare de rau si prurit.

Herpes zoster. Herpesul zoster care afecteaza nervii toracici, lombari sau sacrali poate cauza o durere abdominala si toracica localizata, in zonele inervate de acesti nervi. Durerea, sensibilitatea si febra pot precede sau insoti papulele eritematoase care evolueaza rapid spre vezicule grupate.

Infarct miocardic. In infarctul miocardic durerea substernala poate iradia la abdomen. Tabloul clinic mai poate cuprinde slabiciune, diaforeza, greata, varsaturi, anxietate, sincopa, distensia venei jugulare si dispnee.

Infarct splenic. O durerea fulminanta in cadranul abdominal superior stang apare alaturi de durere in piept, care se inrautateste la inspiratie. Durerea iradiaza de obicei la umarul stang.

Infectia cu Escherichia coli O157:H7. Escherichia coli O157:H7 este un bacil aerob gram negativ ce se transmite pe cale alimentara. Majoritatea tulpinelor de E. coli sunt inofensive si fac parte din flora intestinala normala a oamenilor si animalelor sanatoase. E. coli O157:H7, una dintre sutele de tulpini bacteriene, este capabila sa produca o toxina puternica ce provoaca o boala severa. Consumul alimentelor contaminate provoaca boala. Semnele si simptomele includ diaree aposa sau hemoragica, greata, varsaturi, febra si crampe abdominale.

Infectie cu norovirus. Durerea abdominala este un simptom frecvent asociat cu infectia cu Norovirus. Transmisi prin cale fecala-orala si foarte contagiosi, acesti virusi care cauzeaza gastroenterita. De asemenea, pot produce varsaturi cu debut spontan, greata si diaree. Simptomele mai putin intalnite sunt febra slaba, cefalee, frisoane, dureri musculare, oboseala generalizata.

Insuficienta cardiaca. Durerea in cadranul abdominal superior drept insoteste de regula manifestarile semnificative ale insuficientei cardiace, cum sunt distensia venei jugulare, dispneea, tahicardia si edemul periferic. Alte semne si simptome includ greata, varsaturi, ascita, tuse productiva, extremitati reci si paturi unghiale cianotice. Semnele clinice sunt numeroase si variaza in functie de stadiul bolii si de gradul de afectare cardiovasculara.

Ischemia arterei mezenterice.  Aceasta afectiune trebuie intotdeauna suspectata la pacientii cu varste de peste 50 de ani (cu insuficienta cardiaca cronica, aritmii cardiace, infarct cardiovascular sau hipotensiune), care dezvolta o durere abdominala severa si brusca dupa 2-3 zile de diaree si colici la nivel periombilical. Initial, abdomenul este neted, sensibil, iar sunetele intestinale sunt reduse. Manifestarile asociate includ varsaturi, anorexie, episoade alternante de diaree si constiptie.

Listerioza. Listerioza este o infectie grava provocata de consumul alimentelor contaminate cu bacteria Listeria monocytogenes. Boala, transmisa prin alimente, afecteaza femeile insarcinate, nou-nascutii si persoanele cu sistem imun slabit. Semnele si simptomele includ febra, mialgie, durere abdominala, greata, varsaturi si diaree. Daca infectia cuprinde sistemul nervos, poate cauza meningita caracterizata prin febra, cefalee, rigiditate nucala si alterarea starii de constienta.

Lupus eritematos sistemic. Durerea abdominala generalizata este rar intalnita in aceasta afectiune. Eritemul facial „in fluture”, fotosensibilitatea, alopecia, ulcerele mucoaselor si artrita sunt semne caracteristice.

Medicamente. Salicilatii si antiinflamatoarele nesteroidiene pot cauza o durere arzatoare in cadranul abdominal superior stang sau in regiunea epigastrica, precum si greata si varsaturi.

Obstructie intestinala. Obstructia intestinala este caracterizata de episoade scurte de colici intense ce alterneaza cu intervale de acalmie. Tabloul clinic mai poate include distensie abdominala, sensibilitate abdominala, unde peristaltice vizibile, agitatie indusa de durere. In obstructia duodenala si jejunala, greata si varsaturile cu continut biliar apar timpuriu. In obstructia intestinului gros si a portiunii distale a intestinului subtire, greata si varsaturile sunt frecvente. Obstructia completa produce absenta sunetelor intestinale. In stadiile avansate ale obstructiei apar semne de soc hipovolemic, precum hipotensiune si tahicardie.

Pancreatita. Pancreatita acuta produce o durere fulminanta, continua in regiunea superioara a abdomenului, durere ce poate iradia la ambele flancuri si la spate. Manifestarile timpurii ale bolii includ sensibilitate abdominala, greata, varsaturi, febra, paloare, tahicardie si, la unii pacienti, rigiditate abdominala si sunete abdominale hipoactive. Pancreatita cronica produce durere severa in cadranul abdominal superior stang sau in regiunea epigastrica, care iradiaza la spate. Steatoreea, scaderea in greutate, afectarea digestiei si diabetul zaharat sunt frecvent intalnite.

Peritonita. In peritonita, durerea abdominala este spontana si severa. Durerea se inrautateste in timpul miscarilor. Gradul sensibilitatii abdominale variza de obicei in functie de extinderea bolii. Manifestarile tipice includ febra, frisoane, greata, varsaturi, sunete abdominale absente sau hipoactive, sensibilitate, distensie si rigiditate abdominala, hiperalgezie, tahicardie, hipotensiune, tahipnee, etc.

Pielonefrita acuta. Pielonefrita este caracterizata de durere progresiva in cadranul abdominal inferior, durere in flanc si sensibilitate in unghiul costovertebral. Semnele si simptomele mai pot include sensibilitate abdominala, febra inalta, frisoane, greata, varsaturi si urinari frecvente.

Pleurezie. Pleurezia poate produce durere in regiunea abdominala superioara. Durerea acuta si intepatoare din piept ce este caracteristica pleureziei, se intensifica prin inpiratie si prin miscare.

Pneumonie. Pneumonia poate cauza durere in piept si sensibilitate, rigiditate si durere iradiata in regiunea abdominala superioara. De asemenea, poate aparea febra, frisoane, cefalee, sputa ruginie, dispnee si o tuse uscata. Semnele asociate includ egofonie, zgomote respiratorii diminuate si matitate la percutie.

Pneumotorax. Pneumotoraxul este o tulburare grava care poate cauza durere iradiata de la piept la regiunea superioara a abdomenului. Durerea in piept caracteristica se dezvolta spontan si se inrautateste odata cu miscarea sau o inspiratia profunda. Semnele si simptomele asociate includ anxietate, dispnee, cianoza, sunete abdominale absente sau hipoactive in zona afectata, tahipnee si tahicardie.

Prostatita. In  prostatita se poate dezvolta un disconfort sau o durere vaga in portiunea inferioara a abdomenului, regiunea inginala, perineala sau rectala. Alte manifestari cuprind disurie, urinari frecvente, febra, frisoane, durere in regiunea inferioara a spatelui, mialgie, artralgie si nicturie. Durerea scrotala, de la nivelul penisului si durere in timpul ejaculatiei pot aparea in prostatita cronica.

Sarcina ectopica. Durerea abdominala ce apare in sarcina ectopica poate fi acuta, surda sau asemanatoare crampelor, si constanta sau intermitenta. Hemoragia vaginala, greata si varsaturile pot aparea alaturi de urinari frecvente si un istoric de 1-2 luni de amenoree. Ruptura trompei uterine produce o durere acuta in regiunea abdominala inferioara, care poate iradia la umeri si gat.

Sindromul de colon iritabil. Durerea sau crampele din regiunea abdominala inferioara este agravata prin consumul de alimente crude sau insuficient preparate, si diminuata prin defecatie. Tabloul clinic mai cuprinde sensibilitate abdominala, diaree diurna, ce alterneaza cu episoade de constipatie sau de functionare normala, scaune reduse cu mucus, dispepsie, greata, distensie abdominala, stres, anxietate si labilitate emotionala.

Traumatism abdominal. Durerea abdominala, generalizata sau localizata, apare impreuna cu echimoze pe abdomen, sensibilitate abdominala, varsaturi si, atunci cand este prezenta hemoragie in cavitate peritoneala, impreuna cu rigiditate abdominala. Zgomotele abdominale sunt diminuate sau absente. Pacientul poate prezenta semne de soc hipovolemic, precum hipotensiune si puls rapid.

Ulcer duodenal. O durere abdominala localizata poate aparea in ulcerul duodenal. De regula, durerea nu iradiaza decat daca are loc penetrarea pancreatica. Debuteaza de obicei la 2-4 ore dupa masa si poate cauza trezirea din somn in cursul noptii. Ingestia de alimente sau administrarea de antiacide reduce durerea pana cand ciclul se reia.

Ulcer gastric. O durere arzatoare difuza in cadranul abdominal superior stang sau in regiunea epigastrica apare frecvent la 1-2 ore dupa masa, si poate fi diminuata prin ingestia de alimente sau administrarea de antiacide.

Ulcer perforat. In ulcerul perforat, durerea spontana si severa din regiunea epigastrica poate iradia la spate sau la umarul drept. Alte semne si simptome sunt rigiditate abdominala, sensibilitate abdominala, zgomote intestinale absente, respiratii superficiale si, in multe cazuri, tahicardie, hipotensiune si sincopa.

Uremie. Caracterizata prin durere generalizata sau periombilicala care variaza ca intensitate, uremia cauzeaza diverse semne si simptome gastrointestinale, precum greata, varsaturi, anorexie si diaree. Alte manifestari includ hemoragie, sensibilitate abdominala, tulburari de vedere, cefalee, vertij si oligurie sau anurie.

Variola. Semnele si simptomele initiale includ febra crescuta, stare de rau, cefalee severa, durere de spate si durere abdominala. O eruptie maculopapuloasa se dezvolta la nivelul mucoasei orale, faringelui, fetei si antebratelor si apoi extinde la nivelul trunchiului si membrelor inferioare. In decurs de 2 zile, eruptia devine veziculara si mai tarziu pustuloasa. Leziunile se dezvolta in acelasi timp, par identice, si sunt mai proeminete la nivelul fetei si extremitatilor. Pustulele sunt rotunde si ferme. Dupa 8-9 zile pustulele formeaza o crusta care ulterior se desprind de piele, lasand in urma o cicatrice denivelata.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!



© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii