Crampele musculare

Crampele musculare sunt contractii musculare spontane si, adesea, durereoase.

Majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu durerea brusca provocata de o crampa musculara. Contractia sau spasmul rapid si necontrolat se petrece neasteptat in urma unei stimulari musculare slabe sau chiar fara o stimulare musculara. Contractia musculara si durerea se mentin mai multe minute, si apoi se reduc lent.

Crampele pot afecta orice muschi, insa se intalnesc mai frecvent la nivelul gambelor, labei piciorului si mainilor. Desi dureroase, ele sunt inofensive si, in majoritatea cazurilor, nu sunt asociate cu o afectiune de fond. Totusi, crampele musculare pot fi manifestari ale multor boli neurologice sau musculare.

Termenul de crampa musculara este oarecum vag, si poate fi folosit uneori pentru a include diverse tipuri de activitate musculara anormala, altele decat contractiile dureroase spontane. Acestea includ rigiditate musculara in repaus, relaxare musculara lenta si contractia spontana a unui muschi in repaus (fasciculatie).

Fasciculatia reprezinta un tip de spasm muscular nedureros, caracterizat prin contractia rapida si necoordonata a multor fibre musculare mici. O parte foarte importanta a diagnosticului o reprezinta distinctia intre aceste intelesuri diferite ale crampelor musculare.

Cauze

Contractia musculara voluntara normala incepe atunci cand semnale electrice sunt trimise de la creier prin maduva spinarii de-a lungul celulelor nervoase numite neuroni motori. Acestia includ atat neuronii motori superiori din creier cat si neuronii motori inferiori din maduva spinarii care transmit semnalul la muschi. La nivelul muschiului, substantele chimice eliberate de neuronul motor stimuleaza eliberarea interna a ionilor de calciu din depozitele din celulele musculare. Acesti ioni de calciu interactioneaza cu proteinele musculare din celula, provocand glisarea proteinelor (actina si miozina). Aceasta glisare provoaca apropierea capetelor fixe ale proteinelor, scurtandu-se astfel celula si, implicit, muschiul propsiu-zis. Recapturarea ionilor de calciu si dezbinarea actinei si miozinei permite relaxarea fibrei musculare.

Contractia musculara anormala poate fi cauzata de activitatea anormala in orice stadiu al acestui proces. Anumite mecanisme din creier si din restul sistemului nervos central ajuta la reglarea contractiei.

Intreruperea acestor mecanisme poate cauza crampa musculara. Neuronii motori care sunt hipersensibili pot declansa contractia musculara sub pragul lor normal de excitabilitate. Membrana musculara propriu-zisa poate fi hipersensibila, cauzand contractii musculare in absenta stimularii nervoase. Recapturarea ionilor de calciu se poate produce lent, cauzand o contractie musculara prelungita.

Intreruperea mecanismelor cerebrale si hipersensibilizarea neuronilor motori poate fi provocata de afectari ale cailor nervoase. Cauze posibile includ atacul vasculocerebral, scleroza multipla, pareza cerebrala, bolile neurodegenerative, traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale, si intoxicatii cu substante otravitoare pentru sistemul nervos (stricnina, anumite insecticide, etc.). Afectarea nervoasa poate duce la o scurtare musculara prelungita sau permanenta numita contractura.

Modificari ale raspunsului muscular pot fi cauzate de:

Efort prelungit. In mod ciudat, relaxarea unui muschi necesita cheltuire de energie. Energia este utilizata pentru a recaptura ionii de calciu si a decupla actina si miozina. In mod normal, durerea si oboseala semnaleaza ca este nevoie de repaus. Ignorarea acestui semnal de avertisment poate duce la o depletie severa de energie incat muschiul nu se mai poate relaxa, cauzand aparitia unei crampe musculare. Sfatul binecunoscut conform caruia nu se recomanda inotul dupa o masa grea, atunci cand fluxul sanguin este redirectionat de la muschi la sistemul digestiv, se refera exact la evitarea acestor tipuri de crampe musculare.
Deshidratarea si depletia de saruri. Acestea pot fi provocate de varsaturi sau diaree, sau de transpiratiile excesive din cursul eforului fizic prelungit, efectuat in special la temperaturi crescute. Pierderea de fluide si saruri (in special sodiu, potasiu, magneziu si calciu) poate provoca dezechilibre electrolitice atat la nivel muscular cat si nervos. Aceasta poate preveni raspunsul si recuperarea lor normala, si poate duce la crampe musculare.
Tulburarile metabolice care afecteaza aportul energetic al muschilor. Acestea sunt afectiuni mostenite, caracterizate prin deficitul anumitor enzime musculare. Ele includ deficitul de miofosforilaza (boala McArdle), fosforilaza B kinaza, fosfofructokinaza, fosfogliceratkinaza si lactat dehidrogenaza.
Miotonie. Miotonia cauzeaza rigiditate musculara datorita intarzierii relaxarii musculare, dar nu provoaca contractia spontana asociata cu crampele musculare. Multi pacienti cu miotonie insa, sufera de crampe musculare aparute in timpul efortului fizic. Simptomele miotoniei sunt adesea inrautatite de temperaturi scazute. Miotoniile includ distrofia miotonica, miotonia congenitala, paramiotonia congenitala si neuromiotonia.

Fasciculatiile pot fi datorate fatigabilitatii, temperaturilor scazute, medicamentelor, tulburarilor metabolice, afectarilor nervoase sau bolilor neurodegenerative, precum scleroza laterala amiotrofica. Majoritatea persoanelor prezinta fasciculatii scurte de mica intensitate din cand in cand, de obicei la nivelul gambelor.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!