FUROSEMID ZENTIVA 40 mg, comprimate
Substanta activa: Furosemidum
Producator: S.C. Zentiva S.A. - Romania
Compozitie: Un comprimat contine furosemida 40 mg si excipienti: amestec lactoza monohidrat cu amidon de porumb, amidon de porumb, celuloza microcristalina tip 101, dioxid de siliciu coloidal, stearat de magneziu, povidona K30.
Indicatii: Furosemida este indicata in tratamentul edemelor din insuficienta cardiaca, ciroza hepatica sau afectiunile renale. Poate fi utilizata in edemele grave si in cele rezistente la diuretice tiazidice, eventual in asociere cu acestea. De asemenea, se poate asocia cu diuretice care economisesc potasiu. Furosemida este activa si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse, in cazurile de insuficienta renala severa. Este indicata in formele usoare si moderate de hipertensiune arteriala, in monoterapie sau in asociere cu alte antihipertensive. De asemenea, este indicata in unele cazuri de insuficienta renala acuta cu oligurie: poate inlatura oliguria dar, probabil, nu influenteaza evolutia insuficientei renale.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la furosemida, la alte sulfonamide sau la oricare dintre excipienti. Obstacol al cailor urinare cu oligurie. Hipovolemie. Deshidratare. Insuficienta renala cu anurie. Encefalopatie hepatica. Alaptare. Copii cu varsta sub 6 ani. Intoxicatia cu digitalice.
Reactii adverse: Tratamentul prelungit insotit de o dieta hiposodata stricta poate determina dezechilibru hidroelectrolitic si acido-bazic, manifestat prin: deshidratare, hiperazotemie, hiponatremie, hipokaliemie, hipovolemie cu hipotensiune ortostatica. In prezenta insuficientei hepatice furosemida poate determina encefalopatie hepatica. Dozele mari de furosemida sau administrarea la pacientii cu ciroza, denutriti, cu diaree cronica sau cu insuficienta cardiaca pot determina hipokaliemie cu sau fara alcaloza metabolica si cu posibilitatea aparitiei unor tulburari de ritm grave, mai ales ventriculare. Uneori, dupa un tratament intens si de scurta durata, s-a raportat o crestere a glicemiei (prin scaderea tolerantei la glucide). Rareori, furosemida poate agrava diabetul zaharat. Uneori, este posibila o crestere discreta a uricemiei la pacientii cu predispozitie, dar furosemida determina foarte rar criza de guta. Furosemida poate determina, mai ales la varstnici, tromboembolie si scaderea marcata a tensiunii arteriale pana la colaps. Rar, s-au raportat hipercolesterolemie si tulburari digestive. S-au raportat cazuri rare de pancreatita, nefrita interstitiala, eruptii alergice cutanate, leucopenie, trombocitopenie, dureri lombare. O reactie adversa rara, dar foarte severa, este surditatea tranzitorie sau definitiva. Riscul creste cand furosemida este administrata in doze mari, la pacientii cu insuficienta renala.
Mod de administrare: Dozele si modul de administrare trebuie adaptate in functie de gravitatea afectiunii.
Adulti
Edeme din insuficienta cardiaca, ciroza hepatica sau afectiuni renale
Doza zilnica initiala recomandata este de 20-80 mg furosemida, administrate in priza unica. Doza poate fi crescuta treptat, la intervale de 6-8 ore pana la obtinerea raspunsului optim. Doza unica maxima recomandata depinde de tipul si gravitatea afectiunii. Astfel: 80 mg furosemida in cazul cirozei cu functie renala normala, 240 mg furosemida pentru sindrom nefrotic, 80-160 mg pentru insuficienta cardiaca congestiva.
Dupa obtinerea raspunsului optim, doza zilnica eficace va fi administrata in 1-3 prize, aceasta depinzand de doza unica la care s-a obtinut un raspuns optim.
Hipertensiune arteriala
Doza zilnica initiala recomandata este de 20 mg furosemida, administrate dimineata. In cazul unui raspuns insuficient, doza zilnica poate fi crescuta la 40 mg furosemida sau furosemida poate fi asociata cu un alt antihipertensiv.
Insuficienta renala
Doza initiala recomandata este de 80 mg furosemida pe zi.
Doza se poate creste cu 80 mg furosemida pe zi, pana la obtinerea raspunsului optim. In insuficienta renala sunt necesare uneori doze mai mari: 500-1000 mg furosemida pe zi.
Copii
La copii cu varsta peste 6 ani, doza uzuala recomandata este de 1-2 mg furosemida/kg si zi. In cazul unui raspuns terapeutic insuficient doza poate fi crescuta cu 1-2 mg/kg, dar nu mai devreme de 6-8 ore de la administrarea precedenta. Nu se recomanda doze mai mari de 6 mg/kg si zi.
Precautii: In tratamentul cu furosemida, in special cand se administreaza doze mari, este necesar inca din primele zile si apoi periodic, monitorizarea electrolitilor plasmatici (natremie, kaliemie), monitorizarea uremiei, creatininemiei si a debitului urinar. Furosemida poate determina depletie de sodiu si de potasiu, cu posibile consecinte grave. Trebuie evitat pe cat posibil tratamentul prelungit, cu doze mari sau insotit de o dieta stricta, deoarece exista riscul deshidratarii cu hiperazotemie si hipovolemie. Aparitia semnelor de deshidratare si a hipotensiunii arteriale impune intreruperea tratamentului sau scaderea dozei. Sportivii trebuie atentionati ca furosemida poate induce o reactie pozitiva a testelor la controlul antidoping. Datorita continutului de lactoza, pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (sindrom Lapp) sau sindrom de matabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Sarcina si alaptarea: Furosemida traverseaza bariera feto-placentara. Studiile nonclinice nu au evidentiat niciun efect teratogen. In clinici nu exista suficiente date pentru a evalua eventualele efecte malformative sau fetotoxice ale furosemidei administrate in timpul sarcinii. In general, administrarea furosemidei la femeia gravida trebuie evitata. Poate fi prescrisa numai in cazul edemelor patologice din timpul sarcinii si numai daca beneficiul terapeutic matern justifica riscul potential pentru fat. Furosemida se excreta in laptele matern. S-a observat ca diureticele de ansa scad secretia lactata. De aceea, furosemida este contraindicata in timpul alaptarii.
Forma de prezentare: Cutie cu un flacon din PEID cu dop si compensator din PEJD a 20 comprimate.