Trimite unui prieten Printeaza pagina
Boli si afectiuni grupate alfabetic






Tulburarea de stres post traumatic

Aceasta tulburare nu este considerata un raspuns normal la o psiho-trauma intensa. Dimpotriva, se considera ca traumatismul stresant nu este decat stimulul declansator, incadrul unei vulnerabilitati individuale crescute.

Tipuri de evenimente traumatizante

  • expunerea la o confruntare militara, atac violent la propria persoana (inclusiv violul, talharia), violenta domestica, accidente de automobil, abuz sexual/fizic al copilului, neglijarea copilului, dezastre naturale, boala ce dubuteaza brusc si intens (supraacut)
  • Asistarea la un eveniment psiho-traumatizant
  • Relatarea unei astfel de psihotraume suportata de o persoana semnificativa emotional

O caracteristica definitorie a evenimentului traumatizant consta in aceea ca raspunsul individului presupune frica intensa, sentimentul de neputinta sau oroare. Datorita intensitaptii sentimentelor asociate traumei, perceptia acesteia poate fi distorsionata, astfel incat poate fi perceputa ca fragmente de senzatii, iar perceperea timpului poate fi alterata/incetinita/accelerata. Sentimentele pot fi disociate de evenimente si ordinea in care acestea s-au petrecut si pot aparea diferite grade de amnezie pentru evenimentul psiho-traumatizant in totalitate sau partial.

Semne si simptome

  • Memoria evenimentului stresant este de tip traumatic: reamintirile sunt vii, insotite de cortegiul initial de senzatii corporale pe care pacientul nu le poate controla. Cosmarurile sunt caracteristice, sunt repetitive, atat de vii si cvasi-reale, incat intrerup somnul brutal, astfel incat bolnavului ajunge sa-i fie teama sa mai adoarma pentru a nu le mai avea din nou si din nou.
  • Halucinatiile, flash-back-urile dau senzatia pacientului ca retraieste eveni­mentul stresant
  • Tensiune emotionala crescuta (palpitatii, presiune toracica, respiratie precipitata, transpiratiile isotesc de fiecare data rememorarea psiho-traumei)
  • Evitarea oricaror situatii care ar putea readuce trauma in prim-planul memoriei, pana la amnezia traumei ca atare. De asemenea, apare o stare de indiferenta afectiva manifestata prin detasare fata de realitate, de anturaj, de propriile motivatii anterioare, atenuarea amplitudinii propriilor emotii, abandonarea activitatilor pana atunci importante.
  • Iritabilitatea crescuta care se manifesta prin: dificultatea inducerii somnului, izbucniri de furie, dificultati de concentrare, vigilitate exagerata, reactii exagerate la stimuli neinsemnati

Evolutia tulburarii de stres post traumatic poate fi:

  • acuta, daca simptomele nu dureaza mai mult de 3 luni
  • cronica, daca depasesc 3 luni
  • tardiva, daca debutul are loc la cel putin 6 luni de la impactul cu stresorul
  • se mai mentioneaza o evolutie intermitenta, cand simptomele survin o perioada nedeterminata de timp, dupa impactul cu stresorul
  • reziduala

Tulburarea se poate uneori reactiva, chiar la ani dupa o aparenta vindecare.

Cand impactul cu stresorul presupune violenta interpersonala, riscul pentru evolutia cronica este considerabil.
Circa 50% din pacienti se vindeca. La restul de 50%, evolutia devine cronica, fiind prezenta si la un an dupa debut.

Tratament

Timpul este, pentru o parte din pacienti, cel mai eficient tratament.

Exista insa o parte din pacienti pentru care evenimentul psiho-traumatic ramane activ in memorie, dominandu-le existenta subiectiva si obiectiva. Pentru a-si controla amintirile psiho-traumei, acesti pacienti pot recurge la ajutorul substantelor psiho-active (alcool, droguri), una dintre complicatiile si afectiunile asociate cele mai frecvent intalnite in tulburarea de stres posttraumatica. Se poate ajunge la perpetuarea, ca intr-un cerc vicios, a rememorarii dureroase a traumei, care determina cu timpul abandonarea "luptei cu amintirile", ca si a inserarii in realitate, care devine obositoare pentru pacient, silit astfel sa faca fata, ca intr-o "contabilitate dubla" realitatii si fundalului chinuitor al retrairilor penibile ale psihotraumei pe care incearca in permanenta sa le evite.

Tratamentul presupune, de aceea, o abordare complexa in care psihoterapia cognitiv-comportamentala dubleaza farmacoterapia si este condusa dupa un plan terapeutic elaborate de psihiatru.

Tratamentul efectiunilor asociate presupune de asemenea farmacoterapie si psihoterapie. Se utilizeaza in primul rand inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, dar si antidepresivele triciclice si nefazodona. Insomnia raspunde bine la Trazodona, Mirtazapina si Doxepin administrate in doze unice vesperale (1-2 tb).
Benzodiazepinele reduc reactia de hiperexcitabilitate.

Febra? Durere de spate? Afla cele
mai comune cauze ale semnelor si
simptomelor tale


Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!



© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii