Examenul clinic ginecologic

Examenul clinic ginecologic trebuie efectuat cel putin o data pe an.

Un examen ginecologic complet consta in:

anamneza (dialogul cu medicul)
un examen general (furnizeaza date despre talie, greutate, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitate, distributia tesutului adipos), posibile afectiuni ale organismului)
examenul sanilor: se va efectua palparea si inspectia sanilor
examenul ginecologic propriu-zis: se va efectua pe masa ginecologica.

Anamneza

Anamneza precede examenul ginecologic. Acest moment (dialog) stabileste increderea reciproca intre medic si bolnava. Medicul trebuie sa se adapteze cu multa afectivitate si delicatete gradului de cultura, sensibilitatii si starii psihice a femeii

Examenul sanilor

Se efectueaza prin inspectie si palpare. Se urmaresc marimea sanilor, anomaliile congenitale de forma sau de volum, prezenta unor imflamatii, noduli, traumatisme sau tumori la nivelul sanilor.

Examenul ginecologic propriu-zis consta in: inspectia vulvei si a perineului, recoltarea secretiilor vaginale, tuseu vaginal si tuseu rectal.

Inspectia vulvei si a perineului evidentiaza:

eventuale anomalii congenitale (ex. dezvoltarea excesiva in volum a clitorisului)
dezvoltarea pilozitatii, clitorisului, labiilor
pigmentarea (coloratia ) regiunii
aspectul mucoasei labiilor mici si vestibulului vaginal
existenta unor boli dermatologice (ex. pemfigus, impetigo, leziuni precanceroase)
marimea distantei ano-valvulare.

Se poate face cu valve vaginale sau cu speculul. Se foloseste o sursa de lumina puternica bine centrata.

Recoltarea secretiilor vaginale

Vaginul este acoperit de o mucoasa ce nu contine glande. Deci, continutul vaginal este impropriu numit "secretie vaginala".

Continutul vaginal este de aspect alb-laptos, in cantitate mica, fara miros si are rolul de a mentine umectarea (umezirea) mucoaselor genitale.

El este compus din transsudat al mucoasei vaginale, secretie uterina si flora microbina saprofita. Aceasta flora microbiana saprofita are un rol important in apararea vaginului fata de infectii. Prin distrugerea apararii vaginului, se produce o modificare a florei microbiene vaginale, datorita patrunderii germenilor din exterior. Apar astfel diferite grade de puritate a secretiei vaginale, care se pot descoperi prindiverse examene/teste ale continutului vaginal.

Pentru prelevarea continutului vaginal este necesara stoparea raporturilor sexuale, a tratamentelor locale si a spalaturilor vaginale cu 48 de ore inainte de recoltare.

Pacienta este asezata in pozitie ginecologica (pe masa ginecologica). Se evidentiaza vaginul cu ajutorul instrumentelor ginecologice (specul, valve). Continutul vaginal va fi prelevat de pe peretii vaginului cu ajutorul unei baghete de sticla sau pipite.

Tuseul vaginal

Se va efectua cu manusi sterile de latex sau cauciuc.

Medicul va fi plasat alaturi de pacienta, sau intre gambele sale. Va introduce unul sau doua degete (aratatorul si degetul mijlociu) in vagin si va plasa mana libera pe abdomenul femeii.

Mana abdominala are rolul sa inpinga in jos organele genitale interne, sa le faca mai accesibile mainii vaginale.
Se vor palpa colul uterin, corpul uterin, vaginul.

Tuseul rectal

Medicul va introduce un deget in rectul femeii.Este necesar pentru explorarea organelor genitale interne. Poate preciza extensia cancerului de col, extensia proceselor maligne genitale. Este util in examinarea uterelor retroversate, permite diagnosticarea herniilor de rect.

Motivele generale ale vizitei la ginecolog

In general, motivele pentru care o femeia apeleaza la consultul ginecologilor sunt:

tulburarile menstruale: amenoree (lipsa menstruatiei), hipomenoree (flux menstrual redus cantitativ) cu oligomonoree (redecerea frecventei menstruatiei), menoragie (pierderea unor cantitati mari de sange la menstruatie), metroragie (eliminare de sange din uter, in afara ciclului menstrual)
tulburari functionale: sterilitate primara sau secundara, frigiditate, prurit (mancarime) vulvar, dureri in timpul contactului sexual, etc.
leucoree (scurgere vaginala de lichid albicios)
dureri abdominale, lombare, dismenoree (menstruatie insotita de dureri)
creterea in volum a abdomenului
usturimi la urinare, incontinenta de urina
febra si alterarea starii generale

Febra? Durere de spate? Afla cele
mai comune cauze ale semnelor si
simptomelor tale

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!