• Diete A-Z
• Enciclopedia alimentelor
• Mananca sanatos
• Vitamine si minerale

• Dieta japoneza
• Ceaiul - elixirul nemuririi
• Continutul nutritiv si caloric al legumelor
• Vitamina D
• Echivalente alimentare

Magneziul

Magneziul este un element mineral esential, impreuna cu calciul si fosforul intra in structura tesutului osos si a dintilor.

Organismul adult contine aproximativ 20 pana la 28 g magneziu, din care peste 50% se gaseste in tesutul osos (sub forma de fosfat sau carbonat de magneziu), 25% in muschi si restul in tesuturile moi.
Magneziul este implicat in metabolismul glucidic, lipidic si protidic.

Magneziul influenteaza activitatea sistemului nervos central, este cunoscut ca mineralul "anti-stress". Dar dozele mari de magneziu pot cauza mai ales la pacientii cu insuficienta renala actiuni sedative.
El este implicat in fiziopatologia spasmului vascular (reactivitatea celulelor musculare din vase depinde de concentratiile Ca si Mg din sange) si a coagularii excesive.

Ingestia crescuta de magneziu este asociata cu o densitate osoasa mai mare.
Alaturi de calciu si fosfor participa la realizarea structurii de rezistenta a scheletului si dintilor.

Ratia zilnica recomandata

Ratia zilnica recomandata pentru adulti este de 350 mg/zi.
Pentru sugari, un aport de 70 mg/zi, acopera necesarul zilnic; iar pentru copii 120-180 mg/zi. Se recomanda cresterea aportului de magneziu la 400 mg/zi in perioadele de crestere, la femei in perioada maternitatii, in stress-ul fizic si psihic.

Surse alimentare

Magneziul este abundent in alimente si in general, o dieta echilibrata contine cantitati adecvate. Surse de Mg sunt: leguminoasele uscate, nuci, alune, cacao, ceai, smochine, cereale integrale (grau, ovaz, orz), ca si vegetalele verzi, inchise la culoare (salata, spanac, ceapa verde, urzici); de asemenea apele minerale contin magneziu.

Pestele, carnea, laptele si fructele (portocale, mere, banane) sunt surse sarace in magne-ziu. Dietele bogate in alimente rafinate sunt de obicei cu un continut mic de magneziu (mineralul este pierdut in timpul procesarii alimentelor), comparativ cu dietele bogate in vegetale si cereale integrale. Utilizarea alimentelor ce furnizeaza cantitati mari de fosfor, calciu, zinc sau fibre sca-de absorbtia magneziului.

DeficituI de magneziu

Apare in:

• ciroza hepatica
• sindroame de malabsorbtie
• afectiuni renale (nefrite interstitiale, acidoza renala)
• hipertiroidism, hiperparatiroidism (secretie excesiva a tiroidei si paratiroidelor)
• alcoolism cronic
• stres postchirurgical
• dieta bogata in grasimi saturate, fibre, exces de calciu, fosfor

Semne si simptome:

• disfagie (dificultate in inghitirea alimentelor)
• crize tetanice (crize decontractie permanenta si foarte dureroasa a muschilor)
• insomnie
• anxietate
• confuzie
• depresie
• colici abdominale
• aritmie
• hipertensiune arteriala

Deficitul de magneziu determina deficite de calcificare la nivel osos, osteoporoza, fracturi la traumatisme minore. Scaderea concentratiei de magneziu a fost implicata atat in aparitia aritmiilor, cat si infarctul miocardic.

Excesul de magneziu

Desi excesul de magneziu poate inhiba calcificarea osoasa, este putin probabil ca sursele alimentare, chiar si suplimentarile dietei cu magneziu, sa determine manifestari de toxicitate. Studiile clinice efectuate arata ca excesul de magneziu determina dezvoltarea cariilor dentare.

Sfaturi sanatoase

Ce nu stiai despre capsuni

Efectul detoxifiant, depurificator, si continutul scazut de zahar al capsunilor le recomanda pentru a fi consumate chiar si de diabetici. O cura de capsuni (cate 300-500 g zilnic) ce poate dura atat cat tine sezonul, are efecte fortifiante si stimulente asupra organismului. Curele repetate permit calmarea durerilor reumatismale si chiar, in unele cazuri fac sa scada tensiunea arteriala.