sanatatea cuplului

Durerea maxilara

Durerea maxilara este durerea localizata la nivelul maxilarului superior, inferior (mandibula) sau la nivelul articulatiei temporomandibulare (ATM), prin care mandibula se articuleaza cu osul temporal al craniului.

In functie de cauza, durerea maxilara se poate dezvolta brusc sau treptat, si poate varia ca intensitate de la durere surda la durere foarte violenta.

Durerea maxilara este cauzata de afectiuni dentare, ale tesuturilor moi sau ale glandelor de la nivelul cavitatii orale, sau de traumatisme sau infectii locale. Cauzele sistemice includ afectiuni musculoscheletale, neurologice, cardiovasculare, endocrine, imune, metabolice si infectioase. Afectiunile grave, precum infarctul de miocard si tetania, pot produce durere maxilara, precum o pot face si anumite medicamente (in special, fenotiazinele) si procedurile chirurgicale sau stomatologice.

Cauze

Angina Ludwig. Angina Ludwig este o infectie streptococica acuta a spatiilor sublingual si submandibular, care produce durere severa la nivelul mandibulei la miscarea limbii, edem sublingual si salivatie excesiva. Febra este un simptom frecvent. Boala progresiva produce disfagie, disfonie si stridor si dispnee datorita edemului si obstructiei laringiene.

Angina pectorala. Angina poate produce durere maxilara (ce iradiaza de obicei in regiunea substernala) si durere la nivelul bratului stang. Este frecvent declansata de efortul fizic, stresul emotional sau de mesele bogate, si este de obicei diminuata prin odihna si administrarea de nitroglicerina. Alte semne si simptome includ scurtarea respiratiei, greata si varsaturi, tahicardie, ameteala, diaforeza si palpitatii.

Arterita temporala. Intalnita mai frecvent la femeile cu varsta de peste 60 de ani, aceasta tulburare produce durere maxilara acuta dupa masticatie sau vorbit. Semnele si simptomele nespecifice includ febra slaba, durere musculara generalizata, stare de rau, fatigabilitate, anorexie si scadere in greutate, leziunile vasculare produc durere articulara, cefalee unilaterala trepidanta in regiunea frontotemporala, artere temporale inflamate, noduloase si sensibile si, uneori, eritem al tegumentului supraiacent.

Artrita. In osteoartrita, care afecteaza in general articulatiile mici ale mainii, durerea maxilara se intensifica prin activitate si se reduce prin odihna. Alte manifestari sunt crepitatii ale ATM, inflamarea articulatiilor cu reducerea gradului de mobilitate si rigiditate la trezire.
Artrita reumatoida determina o durere simetrica in toate articulatiile (afecteaza initial articulatiile proximale ale degetelor de la maini), inclusiv ATM. Gradul de mobilitate articulara este redus iar articulatiile devin sensibile, calde, inflamate si rigide dupa perioade de inactivitate, in special dimineata. Mialgia este frecventa. Semnele si simptomele sistemice includ fatigabilitate, scadere in greutate, stare de rau, anorexie, limfadenopatie si febra usoara. La nivelul coatelor, genunchilor si mainilor, pot aparea noduli reumatoizi mobili si nedurerosi. Boala progresiva cauzeaza deformari, crepitatii la rotirea articulatiilor, slabiciunea si atrofia muschilor din jurul articulatiilor afectate si multiple complicatii sistemice.

Cancer la nivelul capului si gatului. Multe tipuri de cancer de la nivelul capului si gatului, in special cancerele cavitatii orale si nazofaringelui, produc o durere maxilara puternica cu debut insidios. Alte manifestari sunt leziuni leucoplazice ale mucoaselor, mase palpabile la nivelul maxilarelor, cavitatii orale si gatului, disfagie, secretii purulente, salivatie excesiva, limfadenopatie si trismus.

Infarct miocardic. Initial, aceasta tulburare grava cauzeaza durere substernala intensa ce nu se reduce prin odihna sau administrare de nitroglicerina. Durerea poate iradia la mandibula, mana stanga, gat, spate sau omoplati (foarte rar durerea maxilara apare in absenta durerii in piept). Alte manifestari includ paloare, piele umeda, dispnee, diaforeza excesiva, greata si varsaturi, anxietate, neliniste, febra slaba, tensiune arteriala crescuta sau scazuta, aritmii, galop atrial.

Medicamente. Anumite medicamente, precum fenotiazinele, afecteaza tractul extrapiramidal, cauzand diskinezii. Alte medicamente cauzeaza tetanie la nivelul maxilarelor secundar hipocalcemiei.

Nevralgia trigeminala. Nevralgia trigeminala se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de durere maxilara unilaterala intensa sau durere fulgeratoare pe traiectul uneia dintre ramurile nervului trigemen (de regula ramul mandibular sau maxilar). Aceasta durere superficiala resimtita in special la nivelul buzelor, barbiei si dintilor se mentine intre 1-15 minute. Regiunea cavitatii orale si nasului poate fi hipersensibila. Implicarea ramului oftalmic al nervului trigemen cauzeaza diminuarea sau absenta reflexului corneean pe partea afectata. Atacurile pot fi declansate prin stimularea usoara a nervului (de ex., atingerea usoara a obrajilor), prin expunerea la cald sau rece sau prin consumul de alimente si bauturi fierbinti sau reci.

Osteomielita. Infectia osoasa ce urmeaza unui traumatism, unei infectii sinusale, unei afectiuni dentare sau unei interventii chirurgicale (stomatologica sau faciala) poate produce durere maxilara intensa si difuza alaturi de caldura, inflamatie, sensibilitate si eritem la nivelul maxilarelor si limitarea miscarilor mandibulare. Osteomielita acuta poate de asemenea cauza tahicardie, febra spontana, greata si stare de rau. Osteomielita cronica poate aparea in urma unui traumatism minor.

Parotidita supurativa.Parotidita supurativa reprezinta o infectie bacteriana a glandei parotide cu Staphylococcus aureus. Ea tinde sa apara la pacientii debilitati cu xerostomie si igina orala deficitara. Pe langa debutul brusc al durerii articulare, febrei crescute si frisoanelor, manifestarile mai cuprind eritem si edem al tegumentului supraiacent, glande inflamate si sensibile si secretii purulente la nivelul molarului doi superior.

Sialolitiaza. In aceasta tulburare se formeaza calculi in glandele salivare, cauzand o inflamatie durereoasa ce ingreuneaza masticatia. Durerea apare la nivelul mandibulei, planseului bucal si articulatiei temporomandibulare. Durerea poate iradia la ureche sau gat.

Sindrom algo-disfunctional. Sindromul algo-disfunctional produce durere la nivelul ATM, spasme si durere la nivelul muschilor masticatori, cracmente si crepitatii ale ATM si limitarea miscarilor mandibulare. Durerea localizata si unilaterala poate iradia in alte regiuni ale capului si gatului. Pacientul prezinta de obicei bruxism si stres emotional. De asemenea, el poate prezenta durere otica, cefalee, devierea mandibulei spre partea afectata la deschiderea gurii, subluxatia sau dislocarea mandibulei, in special dupa cascat.

Sinuzita. Sinuzita maxilara produce o durere surda intensa la nivelul maxilarelor si obrajilor, durere ce poate iradia la ochi. Acest tip de sinuzita provoaca de asemenea un sentiment de plenitudine, durere crescuta la percutia molarilor superiori si la pacientii cu obstructie nazala, pierderea mirosului. Sinuzita sfenoidala cauzeaza secretii nazale si durere cronica la nivelul ramului mandibular, crestetului capului si in regiunea temporala. Alte semne si simptome ale ambelor timpuri de sinuzita mentionate includ febra, halitoza, cefalee, stare de rau, tuse, durere in gat si febra.

Tetanie hipocalcemica. Pe langa contractiile musculare dureroase ale muschilor de la nivelul maxilarelor si cavitatii orale, tetania hipocalcemica produce parestezie si spasme carpopedale. Pacientul se poate plange de slabiciune, fatigabilitate si palpitatii. De asemenea, pot fi observate contractii musculare, muscari coreiforme si crampe musculare. In hipocalcemia severa poate aparea spasmul laringian, alaturi de stridor, cianoza, convulsii si aritmii cardiace.

Tetanos. Tulburare rara si grava cauzata de o toxina bacteriana, tetanosul produce rigiditate si durere la nivelul mandibulei si dificultate la deschiderea gurii. Semnele si simptome nespecifice timpurii (frecvent neobservate sau confundate cu gripa) cuprind cefalee, iritabilitate, neliniste, febra slaba si frisoane. Examinarea releva tahicardie, diaforeza intensa si hiperreflexie. Boala progresiva duce la spasme musculare voluntare dureroase, care se extind la abdomen, spate sau fata. Cel mai usor stimul poate produce spasme reflexe la nivelul oricarui grup muscular. Ulterior, pot aparea spasme laringiene, detresa respiratorie si convulsii.

Traumatism. Traumatismele de la nivelul capului si gatului, in special fractura maxilarelor, pot produce durere si inflamatie maxilara si reducerea mobilitatii mandibulare. Manifestarile asociate includ hipotensiune si tahicardie, laceratii, echimoze si hematoame. Rinoreea sau otoreea indica scurgerea lichidului cerebrospinal. Vedere incetosata indica implicarea oculara.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!